Design Thinking este format din:

• atitudinea interioară,
• aptitudinile înnăscute sau educate și
• setul de metode 

ce caracterizează persoanele care găsesc rapid soluții creative pentru problemele și provocările complexe și ambigue (wicked problems, în engleză) din orice domeniu al vieții personale, organizaționale sau sociale.
a

De la sfârșitul secolului XVIII și până la mijlocul secolului XX, principala sursă de soluții pentru problemele cu care s-a confruntat omenirea au fost Științele Exacte, în special matematica, fizica și chimia. Pe baza lor s-au dezvoltat tehnologiile care au transformat fundamental viața oamenilor, prelungind-o și făcând-o tot mai confortabilă.

Succesul Științelor Exacte a umbrit și chiar eliminat rolul pe care îl jucau anterior personalitățile complexe, de genul lui Leonardo da Vinci care, fără a se preocupa de legile fizice, a conceput diferite tipuri de aparate de zbor. Leonardo:

• a simțit frustrarea contemporanilor săi legată de faptul că nu pot zbura decât în vis,
• a observat zborul păsărilor și modul în care își folosesc aripile și coada,
• și-a imaginat modul în care ar putea atașa aripi de corpul uman, sau crea o elice prinsă de o nacelă,
• a creat prototipuri pe care le-a experimentat,
• și-a continuat experimentele ani de-a rândul, fără a fi descurajat de insuccese.

Oamenii de știință pot spune că ignorarea legilor fizicii a stat la baza eșecului său, uitând că, bazându-se pe legile mecanicii deja cunoscute, Lordul Kelvin a decretat în 1895 că„niciun obiect mai greu decât aerul nu va zbura vreodată”. Iar 15 ani mai târziu a fost contrazis de către Aurel Vlaicu, al cărui avion semăna extrem de mult cu proiectele lui Leonardo.

Inventatori de la sfârșitul secolului XIX, care au revoluționat lumea, precum Thomas Alva Edison sau Nikola Tesla, au fost mai degrabă vizionari decât oameni de știință, preocuparea lor fiind conceperea de modele funcționale și apoi fabricarea lor pe scară industrială, nu simpla acumulare de cunoștințe abstracte.

Design Thinking este ceea ce face diferența dintre un inventator și un om de știință.

Dacă Științele Exacte se bazează pe:

1. colectarea de date (cât mai multe) prin măsurare — deci exprimarea realității într-un set abstract de numere,
2. analizarea datelor, mai ales prin mijloace statistice,
3. găsirea unor reguli sau legi (de genul unor simultaneități, cauzalități, repetitivități),
4. care permit înțelegerea și descrierea abstractă a acelei situații și,
5. la modul ideal, permit prezicerea evoluției sale,

în Design Thinking folosim o altă abordare:

1. identificarea nevoilor umane prezente în acel context, prin empatie și observație — deci exprimarea realității printr-o experiență umană descrisă de o poveste,
2. folosirea intuiției și imaginației pentru accesarea unor realități virtuale, în care povestea poate evolua în moduri foarte diferite,
3. care inspiră soluții creative, inovatoare, transformatoare,
4. transpunerea lor în prototipuri (machete) fizice, comportamentale sau informatice,
5. verificarea rapidă a capacității soluției de a satisface nevoile inițiale, precum și a acceptabilității, fezabilității și rentabilității sale.

Atât în Științele Exacte, cât și în Design Thinking folosim analogii, pentru a facilita găsirea de soluții:

• modele matematice, fizice, chimice bazate pe cunoștințele acumulate în ultimii 200-300 de ani în acel domeniu al Științelor Exacte,
• metafore, vizualizări creative, scenarii alternative, bazate pe experiențele umane arhetipale, acumulate de-a lungul a peste 50.000 de ani de evoluție a societății umane.

Tocmai de aceea, chiar dacă nu au precizia și repetitivitatea cercetărilor științifice, soluțiile găsite prin Design Thinking beneficiază de o varietate mult mai mare de alternative.
a

Ce pot obține la nivel personal

Fără să ne dăm seama, zi de zi creăm în minte o poveste interioară, care descrie atât trecutul, cât și viitorul nostru. Aceasta conține:

• explicația pentru situația noastră actuală în plan personal, familial, profesional, social,
• justificarea deciziilor noastre, atât cele mărunte, cât și cele determinante,
• exemplele și argumentele pe care se bazează încrederea în sine și conștiința propriei noastre valori,
• justificarea pentru aspirațiile pe care le avem sau la care renunțăm,
• predicții referitoare la modul în care vor evolua relațiile cu ceilalți, cariera, starea de sănătate etc.

Majoritatea nu ne dăm seama dacă suntem simpli actori în propria poveste sau dacă într-adevăr contribuim la co-crearea scenariului vieții pe care o trăim.

Prin programul Design Your Future® îți oferim contextul, susținerea și instrumentele de care ai nevoie pentru a-ți (re)scrie propria poveste și a reuși să te bucuri de viața pe care o meriți.
a

Ce pot obține la nivel organizațional

În calitate de manager, probabil că aveți un rol esențial în conceperea produselor și serviciilor pe care compania dvs. le pune pe piață. Integrarea tehnicilor și instrumentelor de Design Thinking:

• accelerează procesul de concepere și punere pe piață de noi produse și servicii,
• activează resursele creative nu doar ale proiectanților, ci și ale departamentelor de marketing, vânzări și CRM,
• crește semnificativ implicarea și susținerea angajaților față de eventualele schimbări legate de introducerea de noi produse și servicii,
• optimizează costurile de cercetare-dezvoltare, concentrând eforturile pe produsele sau serviciile cu adevărat dorite de către clienți,
• verifică de-a lungul întregului proces că soluțiile sunt viabile din punct de vedere al bugetului și resurselor companiei.

În plus, iată și alte avantaje ale implementării Design Thinking în organizații:

• S-a dovedit că investiția în procese de tip Design Thinking generează un profit semnificativ. De exemplu, echipele care aplică practicile IBM Thinking Design, au calculat un ROI de până la 300{d563054d2e4114d7e0c914dfc4c20a7517728fa8e6d8957c9fb8eb842c8013a1}.
• Îmbunătățește relația cu clienții și loialitatea lor, fiindcă este o abordare centrată pe utilizatorul final, ce stimulează implicarea utilizatorilor și păstrarea clienților pe termen lung.
• Favorizează o cultură a inovației, care se extinde cu mult în afara echipei de proiectare. În cadrul tehnicilor de Design Thinking sunt lansate presupuneri provocatoare și sunt depășite convingeri limitatoare, încurajându-i pe toți cei implicați să își schimbe atitudinea și acțiunile.
• Promovează colaborarea dintre departamente, întrucât echipele de proiect sunt interdisciplinare, formate din persoane care nu cooperează de obicei.
• După ce-și dovedește utilitatea în cadrul echipelor de inovare, poate fi aplicat la nivelul întregii companii. Experiența organizațiilor care aplică practicile IBM Design Thinking vine confirmarea faptului că acesta poate fi aplicat oricărei echipe din orice industrie. Fiind vorba despre atitudini, aptitudini și metode practice, abordările de tip Design Thinking sunt pentru toți, nu doar pentru designeri.

Dacă doriți să creați o cultură inovatoare bazată pe Design Thinking la nivelul întregii companii, sau dacă doriți doar să îmbunătățiți abordarea dezvoltării de produse sau servicii centrate pe utilizator, vă puteți baza pe expertiza noastră în privința facilitării implementării acestor instrumente.

Atunci când ne proiectăm viitorul prin Design Thinking ne asumăm cu adevărat rolul de regizori și co-creatori ai propriei realități.