27
Septembrie
2007

Capacitatea de a-ţi defini şi conduce viaţa

Rolul esenţial al inteligenţei emoţionale

Capacitatea de a-ţi defini şi conduce viaţa

Un studiu al companiei Neogen releva faptul că, în mare majoritate (68%), românii îi consideră cei mai fericiţi pe cei care au propria afacere. Aparent, acest lucru intră în contradicţie cu aspra realitate a faptului că din 700.000 de firme înscrise la Registrul Comerţului în 2005, în 2006 mai activau doar 300.000. Sau cu faptul că pe plan mondial averea ori poziţia socială nu sunt corelate cu nivelul de fericire. De fapt, românii intuiesc efectul hotărâtor pe care inteligenţa emoţională crescută de care are nevoie un întreprinzător îl are asupra şanselor sale de succes şi fericire. Evaluaţi-vă potenţialul de a vă lua în mâini propria viaţă pe baza mini-chestionarului din acest articol. În funcţie de rezultat, folosiţi ocazia oferită pe 17 octombrie 2007 de EQ Day for Life - ziua în care dai viaţă inteligenţei emoţionale, pentru a vă maximiza capacitatea de a vă defini şi conduce propria viaţă.

 

Tranziţiile percepţiilor despre succes

Efectele tranziţiei se simt şi în modelul pe care şi-l fac românii despre modul în care se pot simţi fericiţi şi împliniţi. Cu 17 ani în urmă, predomina o atitudine reactivă: fericirea însemna stabilitatea slujbei la stat, posibilitatea unor mici aranjamente prin care să-ţi rotunjeşti veniturile, eventual moştenirile sau câştigurile la loto prin care să-ţi sporeşti brusc nivelul de trai. Au urmat apoi diferite alte modele de acces la fericire: 

  • să ai relaţii pe baza cărora să obţii contracte „grase”,
  • să te inscrii cât mai rapid în scheme de tip piramidal sau de MLM,
  • să lucrezi în străinătate,
  • să fii artist sau sportiv de succes.

Un studiu online efectuat de compania Neogen pe mai bine de 7.200 de persoane din întreaga ţară arată însă că lucrurile s-au schimbat profund:

  • „să reuşeşti pe cont propriu” este acum modelul a mai bine de 68% dintre respondenţi,
  • urmat de viaţa de artist (16%),
  • munca în străinătate (8%)
  • şi slujba la o companie privată (3%).

Este vorba de apariţia unei atitudini pro-active, a disponibilităţii crescute de asumare a riscurilor legate de activitatea dusă pe cont propriu. 

Echilibrul fericit

Elementul comun al acestor modele este de fapt nevoia de echilibru între viaţa profesională şi cea personală, căreia societatea nu i-a putut oferi un răspuns adecvat. Nivelul redus al veniturilor a menţinut mult timp România în zona ţărilor în care „banii nu aduc fericirea, dar o finanţează”.  Apariţia unei clase de mijloc tot mai stabile din punct de vedere financiar schimbă profund situaţia. Ieşiţi din zona în care trebuia să funcţioneze în regim de avarie şi să aloce peste 2/3 din venituri cheltuielilor de întreţinere şi hrană, tot mai mulţi români îşi schimbă ierarhia de valori, convingerile şi atitudinea.

Obiectivul este uşor redefinit: valorificarea cât mai bună în plan profesional a potenţialului propriu, pentru asigurarea libertăţii de a-ţi susţine preferinţele în planul vieţii personale. Or, modelele prezentate în mass media, precum şi rezultatele studiului „Inteligenţa emoţională la locul de muncă - 2007” realizat de Competent Consulting, indică faptul că antreprenorii sunt cei mai puţin stresaţi români, caracterizaţi de niveluri extrem de ridicate de optimism şi încredere în sine. Ei par a fi găsit formula echilibrului dintre muncă şi viaţă, reţeta fericirii.

NOTA: Acest text datează din 2007 - perioada de boom economic, dinainte de declanşarea crizei.

Ce şanse de succes şi împlinire aveţi?

Vă propunem un scurt exerciţiu de autoevaluare. Alegeţi dintre variantele de răspuns la următoarele 5 întrebări pe cea care vi se potriveşte cel mai bine:

1. Ce domeniu vi se pare cel mai important pentru a fi fericit/ă:

a. propria sănătate,

b. viaţa de familie,

c. cariera profesională,

d. nu am nicio preferinţă, reacţionez mereu în funcţie de situaţie.

2. Care dintre problemele actuale ale României o consideraţi ca fiind cea mai importantă:

a. situaţia din agricultură,

b. sistemul de pensii,

c. politicile din domeniul educaţiei şi al combaterii corupţiei,

d. politicile din domeniul dezvoltării infrastructurii, educaţiei şi reducerii infracţionalităţii.

3. Consideraţi că în prezent:

a. trăiţi mai prost decât cu un an în urmă,

b. trăiţi la fel ca acum un an,

c. trăiţi ceva mai bine decât cu un an în urmă,

d. trăiţi cu mult mai bine decât acum un an.

4. Dacă aţi avea probleme, la câte dintre situaţiile sau instituţiile următoare consideraţi că v-aţi putea baza pe sprijinul unor persoane cunoscute: probleme de sănătate, tribunal, primărie, poliţie, obţinerea unui credit, obţinerea unei slujbe, încheierea unei afaceri, plecarea în străinătate, instituţiile judeţene:

a. peste 7,

b. 5-6,

c. 3-4,

d. 1-2.

5. Consideraţi că în anul viitor:

a. veţi trăi mai prost decât în prezent,

b. veţi trăi la fel ca în prezent,

c. veţi trăi ceva mai bine decât în prezent,

d. veţi trăi cu mult mai bine decât în acest an.

 

Prev
Next »