06
Iunie
2006

Bogăţia vă trece prin minte şi vă leagă de ceilalţi

Reguli simple ce vă pot schimba viaţa

Bogăţia vă trece prin minte şi vă leagă de ceilalţi
De 16 ani, în Europa de Est se desfăşoară un imens experiment social. Pornind de la o distribuţie relativ uniformă a averii şi veniturilor, în toate ţările foste comuniste s-a produs o polarizare evidentă a bogăţiei, ajungându-se ca circa 5% din populaţie să controleze peste 90% din bogăţia ţării.
Desigur, putem explica acest lucru emoţional, prin diferite teorii ale conspiraţiei, care ne întăresc poziţia de victimă.
Putem însă să o facem şi raţional, pe baza teoriei sistemelor complexe şi a comportamentului economic. Legi descoperite în ultimii 5-6 ani pot sta la baza unor comportamente care vă permit să intraţi în rândul celor 5%.
 
Înţelepciunea populară a observat demult că „banul la ban trage”, însă doar în anul 2000 ştiinţa economică a putut explica în mod adecvat acest adevăr universal.
Începând cu Adam Smith, creatorul economiei politice, subiectul distribuirii inegale a bogăţiei într-o societate a fost tema cea mai controversată şi mai aprinsă de discuţie. Explicaţiile posibile şi soluţiile propuse au stat la baza curentelor politice active şi în prezent. Dar din punct de vedere al înţelegerii mecanismelor care conduc la această realitate, lucrurile au rămas la nivelul simplei descrieri sub forma principiului lui Pareto, formulat la sfârşitul secolului XIX.

Cunoscut mai ales ca regula 80/20, acest principiu semnalează că în activităţile umane, 80% din rezultate se obţin cu 20% din eforturile totale şi se îndreaptă spre 20% dintre cei implicaţi.

A fost dificil de explicat de ce se întâmplă acest lucru, atâta timp cât s-a pornit mereu de la presupoziţia că oamenii au un comportament în principal raţional şi capabil de învăţare din greşeli. În economie, această presupoziţie a fost lansată de acelaşi Adam Smith şi vreme de două secole a fost privită drept forţa care pune în mişcare „mâna invizibilă” ce organizează piaţa liberă.
 
S-a încercat identificarea a tot soiul de trăsături individuale care să descrie talentul unor persoane de a acumula bogăţie. Dar este suficient să luaţi topul celor mai bogaţi 300 de români şi să îi comparaţi, pentru a descoperi că acoperă întreaga gamă de temperamente, tipologii comportamentale şi niveluri educaţionale. În afara rezultatului pe care l-au obţinut - acumularea de bogăţie - şi a cetăţeniei române, nu există practic nici o caracteristică comună tuturor.
Atunci, care poate fi explicaţia?
O găsim în econofizică - un nou domeniu interdisciplinar ce aplică ştiinţa sistemelor complexe la fenomenele economice. Pornind de la un set diferit de presupuneri, în ultimii 5-6 ani s-a demonstrat că inegalităţile în privinţa bogăţiei apar în mod legic şi necesar, ca rezultat direct al vieţii economice din societate.
Observaţiile de la care au plecat Jean-Philippe Bouchaud şi Marc Mézard, de la Sorbona, au fost:
  • există două mecanisme distincte prin care se crează şi se distribuie valoarea în cadrul societăţii:
- munca şi comerţul, care funcţionează pe o bază reală, imediată şi raţională (aşa cum semnalase şi Adam Smith), în care valoarea totală este conservată şi acumularea sa se face lent, pas cu pas (aditiv);
- investiţiile, ce funcţionează pe o bază iraţională, a unei valori imaginate, şi care sunt capabile să crească ori să scadă în mod exponenţial valoarea;
  • valoarea banilor este relativă, fiind raportată la avuţia de care dispune deja fiecare persoană în parte.
Cei doi au făcut simulări referitoare la modul în care se distribuie banii în grupuri mai mari de 1000 de persoane, considerate identice în privinţa abilităţilor de a obţine bani şi dispunând iniţial de sume identice. Practic indiferent de restul ipotezelor de start, se constată apariţia unei distribuţii de tip Pareto a bogăţiei, averea celor care acumulează bani prin investiţii crescând exponenţial, în detrimentul celorlalţi.
Dacă iniţial este vorba de noroc în alegerea investiţiilor aducătoare de profit, ulterior se crează în sistem un cerc virtuos, care le creşte exponenţial probabilitatea de a câştiga în continuare - acel „banul la ban trage” despre care vorbeam la început. La nivelul societăţii există o serie de măsuri, de genul anumitor taxe şi impozite, care permit reducerea inegalităţilor sau încetinirea acestui proces.
Dacă la nivelul macrosocial fenomenele sunt extrem de bine descrise de acest model, la nivel individual el oferă o şansă excepţională celor care înţeleg mecanismul şi îl folosesc în favoarea lor.
Într-adevăr, dacă în modelul Bouchard-Mézard se acordă unei fracţiuni din populaţie un avantaj în privinţa abilităţilor investiţionale, în mod sistematic acea fracţiune este cea care reuşeşte în final să acumuleze maximul de bogăţie. 
La nivelul anului 1990 în România, astfel de avantaje erau:
  • experienţă în comerţul exterior,
  • experienţă managerială şi/sau de comerţ interior,
  • relaţii cu factorii de decizie ai epocii (sistemul PCR - pile, cunoştinţe, relaţii),
  • existenţa unor sume de bani mai mari decât ale celorlaltor persoane.
Dacă aplicăm această grilă pe aceiaşi 300 cei mai bogaţi români, constatăm că marea majoritate se încadrează într-una din cele 4 categorii descrise. Asemenea avantaje au fost cele care le-au permis să atragă spre ei zecile de miliarde de euro eliberate treptat prin privatizarea economiei socialiste. 
Există însă şi o categorie care şi-au creat averea în ultimii 5-6 ani şi pentru care avantajul a fost de cu totul altă natură:
  • un anumit tip de atitudine şi comportament emoţional, asociat cu
  • un anumit set de cunoştinţe şi de abilităţi de comunicare.
Pentru aceste persoane, se poate spune că „au făcut bani cu capul şi prin modul în care au creat relaţii între oameni”. Chiar dacă majoritatea celor aparţinând acestei categorii se află deocamdată în poziţii inferioare ale topului, ei sunt cei care cresc, în timp ce pentru mulţi din categoria anterioară se constată o stagnare şi chiar diminuare a avuţiei în 2005 faţă de 2004. Iar acest lucru este prezis de modelul Bouchard-Mézard şi se va accentua în viitor.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, un al doilea val de bogăţie va intra în sistem, reprezentat de ajutoarele nerambursabile acordate de Bruxelles. Lor li se vor adăuga investiţii directe cel puţin egale ca valoare.

Această realitate crează o nouă oportunitate pentru cei care fie erau prea tineri, fie nu au fost suficient de bine plasaţi pentru a profita suficient de prima oportunitate.

De această dată, regulile sunt scrise astfel încât maxim 80% din sumă să ajungă la cei 300, dar cel puţin 20% să rămână disponibili pentru a genera o nouă generaţie de persoane care să dispună de resurse mult peste medie.
Iar tipul de caracteristici personale ce vor acorda avantaje faţă de restul lumii este complet diferit decât în 1990, însă similar cu cel emergent după 2000. Adică vor fi favorizaţi cei capabili „să facă bani cu capul şi prin modul în care crează relaţii între oameni”.
 
Toate aceste informaţii, precum exerciţii practice de dezvoltare a abilităţilor ce vă pot conferi asemenea avantaje pentru anii ce vin, vor fi detaliate în seminarul ProsperMind™ organizat de Competent Consulting la U Business Center Bucureşti pe data de 10 şi 11 iunie 2006.
Nu vi se vor oferi reţete facile de îmbogăţire, nici nu vi se va propune să vă înscrieţi în vreun sistem piramidal, ci vor fi create în dvs. premisele pentru schimbarea atitudinii faţă de muncă şi bani, pentru trecerea de la cadranul 1 sau 2 al banilor descris de Kiyosaki la cadranul 3 sau 4.
Şi asta pentru că la Competent Consulting „Succesul dumneavoastră este profesia noastră!”